Mai săraci la pensionare. Românii își doresc o pensie de cel puțin 500 de euro, însă doar 2% o iau

38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru încă 39% puținele economii vizează cu totul alte aspecte și nu suplimentarea pensiei, potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

APAPR arată că un procent covârșitor, 75% dintre români, își doresc o pensie la bătrânețe de peste 500 de euro, dar în prezent doar 2% dintre pensionari încasează această sumă. În aceste condiții, Pilonul II este singură sursă suplimentară de economisire pentru un procent mare al populației active, iar pentru românii cu venituri mici, și singură sursă suplimentară de economisire, conform FinZoom.

Populația României este îmbătrânită, astfel că acum numărul pensionarilor l-a depășit pe cel a persoanelor active. Organizația Națiunilor Unite atrage atenția că România va înregistra cea mai drastică reducere a populației în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane de locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050 (-17%).

Sfatul specialiștilor este acela de a nu ne pune toate "ouăle în același coș" și să avem și alte surse de venit la bătrânețe. Pilonul II și III sunt sisteme de pensii complementare Pilonului I – ele nu au fost create ca să înlocuiască pensia de la stat, ci ca oamenii să dispună de bani suplimentari la pensie, care să vină în completarea pensiei de la stat.

Chiar dacă inițial valoarea contribuției trebuia să ajungă la 6% în 2016, după mai multe întârzieri, contribuția a ajuns la 5,1% în 2016 și în 2017 și a scăzut la 3,75% în 2018. "Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată. Impactul la nivelul Pilonului II este de 1,1 miliarde de euro (contribuții nevirate)", arată APAPR.

După scăderea contribuției la 3,75%, Guvernul, prin vocea premierului Viorică Dăncilă, a anunțat că pilonul II de pensii va deveni opțional, iar proiectul va fi gata până în iunie. Conform APAPR, la sfârșitul lunii februarie, valoarea contului mediu activ (alimentat lună de lună) era de 11.475 lei, iar 1,2 milioane de români au conturi individuale în valoare de peste 10.000 de lei.

În ultimii 20 de ani, sistemele publice au suferit modificări substanțiale, unele au crescut contribuția la sistemul public de pensii, altele au crescut pragul vârstei de pensionare sau chiar au redus pachetul de beneficii pentru actualii pensionari (inclusiv România). Spre deosebire de Pilonul I, unde nu există randament, banii românilor nu sunt investiți, așa cum fac administratorii fondurilor private, ci sunt virați direct pensionarilor de acum.

Conform APAPR, randamentul investițional (pe bază VUAN mediu) pentru perioada 2008-2018 a fost de 128%, adică o medie de 8,8% pe an de la lansare. Totalul activelor administrate a ajuns la 41,7 miliarde de lei (februarie 2018), unde 7,2 miliarde reprezintă câștigul net obținut de participanți prin investirea banilor lor.

Fondurile de pensii sunt principalul investitor instituțional din România, iar 92% din activele de 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească. APAPR spune că este o întoarcere la graficul inițial de contribuție, având în vedere impactul negativ pe care modificările legislative intempestive le au deja asupra sumelor strânse de români în conturile de pensii și totodată să fie utilă diversificarea universului investițional astfel încât să fie permisă investirea în imobiliare, infrastructură, private equity, alte active.

Pilonul II din România ocupă de trei ani consecutiv prima poziție cu cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflația și comisioanele), așa cum arată un studiu realizat de Better Finance.